Cabinet de Psihologie Sandu Ana-Maria » Interacţiunea cu realitatea

Dr. William Glasser, psihiatru american de renume, este fondatorul Terapiei Realității și autorul Teoriei Controlului. Această teorie pornește de la o idee esențială: fiecare persoană este responsabilă pentru propriile alegeri, decizii și scopuri, iar nivelul de satisfacție și fericire depinde direct de modul în care ne asumăm această responsabilitate.

Glasser se distanțează de perspectiva freudiană, care pune accent pe traumele și experiențele din trecut, și susține că adevărata schimbare începe în prezent, prin libertatea fiecăruia de a-și alege comportamentele și de a-și influența realitatea.

1. Nevoile fundamentale care ne ghidează viața

Potrivit lui Glasser, fiecare dintre noi este condus de cinci nevoi esențiale. Ele nu pot fi negate, doar amânate:

Putere – dorința de realizări, competență și valorizare personală.
Dragoste și apartenență – nevoia de conexiune, de a fi parte dintr-o familie, un grup de prieteni sau o comunitate.
Libertate – autonomie, independență, spațiu personal.
Distracție – plăcere, relaxare, joc, creativitate.
Supraviețuire – nevoile fiziologice de bază: hrană, adăpost, sex, siguranță.

Indiferent de context, comportamentele noastre urmăresc satisfacerea acestor nevoi. Dacă viața nu ne aduce mulțumire, primul pas este să ne întrebăm dacă și cum ne îndeplinim aceste nevoi.

Glasser propune trei întrebări simple, dar puternice, pentru autoanaliză:

Ce vreau?
Ce fac pentru a obține ceea ce vreau?
Funcționează ceea ce fac?

Dacă răspunsul este „nu”, e momentul pentru un plan funcțional, bazat pe acțiuni concrete și realizabile. Planul trebuie să includă lucruri pe care noi le putem face. Exemple:

Nu îți poți forța partenerul să comunice, dar tu poți alege să inițiezi dialogul.
Nu îți poți obliga adolescentul să fie respectuos, dar poți decide să nu îi mai oferi privilegii atunci când te tratează cu dispreț.

2. Controlul – singura persoană pe care o putem controla suntem noi înșine

Pentru a ne satisface nevoile, căutăm în mod natural control. Acesta poate lua forme diverse:

cineva își dorește statut social sau resurse materiale,
altcineva vrea să își protejeze spațiul personal,
un adolescent își încuie camera pentru a-și apăra intimitatea,
o persoană preferă ca masa să fie servită zilnic la aceeași oră.

Problema apare atunci când încercăm să îi controlăm pe ceilalți.

Dacă credem că putem controla comportamentul altora, vom ajunge la frustrare.
Dacă credem că ceilalți ne controlează, ne vom simți neputincioși și vom evita acțiunea.

🔑 Concluzia lui Glasser: singura persoană pe care o putem controla cu adevărat suntem noi înșine. Puterea personală înseamnă să renunțăm la învinovățirea celorlalți și să ne concentrăm pe propriile acțiuni.

3. Lumea exterioară – doar informații

Tot ceea ce vine din mediul exterior este, în esență, informație. Putem alege să o ignorăm sau să o folosim. Chiar și atunci când ascultăm de un sfat, decizia ne aparține – acționăm pentru că alegem să o facem, nu pentru că suntem „forțați”.

4. Construirea „lumii speciale”

Nimeni nu percepe realitatea în același mod. Fiecare persoană trăiește într-o „lume specială”, alcătuită din:

Oamenii cu care dorim să fim apropiați,
Lucrurile pe care ni le dorim cel mai mult,
Ideile și valorile care ne ghidează comportamentul.

Această lume interioară influențează ce considerăm important și modul în care interpretăm evenimentele. De aceea, realitatea este mereu personală și unică.

5. Comportamentul total

Glasser redefinește conceptul de comportament, care nu înseamnă doar acțiuni vizibile, ci un sistem format din patru componente:

Acțiune – ceea ce facem efectiv.
Gândire – ceea ce ne spunem în minte.
Emoție – cum ne simțim.
Fiziologie – reacțiile corpului nostru.

Nu avem control direct asupra emoțiilor și fiziologiei, dar le putem influența prin acțiunile și gândurile alese. De exemplu, schimbarea modului de a gândi poate reduce furia, tristețea sau anxietatea, chiar dacă pare dificil în momentele de tensiune.

6. Relațiile – cheia fericirii și a problemelor psihologice

Pentru Glasser, toate problemele psihologice de durată sunt, în esență, probleme ale relațiilor afective. Fericirea depinde de calitatea interacțiunilor cu cei din jur.

Pentru a avea relații sănătoase, este important să cultivăm comportamente care apropie.

✅ Obiceiuri constructive: a susține, a încuraja, a asculta, a accepta, a respecta, a avea încredere, a negocia diferențele.

❌ Obiceiuri distructive: a critica, a blama, a ne plânge, a cicăli, a amenința, a pedepsi, a manipula prin recompense.

Felul în care ne raportăm la ceilalți este un factor esențial pentru nivelul nostru de satisfacție. Fericirea nu depinde doar de împliniri personale, ci și de calitatea legăturilor pe care le construim. Pentru a fi cu adevărat împliniți, este important să învățăm să cultivăm relații autentice, bazate pe respect și încredere.

7. Soluția este în prezent, nu în trecut

Trecutul poate explica cum am ajuns unde suntem, dar nu poate rezolva problemele actuale. Schimbarea apare doar dacă ne concentrăm pe prezent și viitor.

Îmbunătățirea relațiilor importante acum aduce mai multă împlinire decât retrăirea suferințelor vechi.
Renunțarea la relații sau comportamente nesatisfăcătoare poate fi dificilă, mai ales dacă ele răspund unor nevoi mai vechi, dar este esențială pentru libertatea personală.

Fără oameni de încredere în „lumea noastră specială”, riscăm să ne îndepărtăm de nevoile fundamentale și să trăim în nefericire.

Concluzie

Teoria controlului a lui William Glasser ne învață că adevărata libertate vine din asumarea responsabilității pentru propriile alegeri. Schimbarea felului în care gândim și acționăm, îmbunătățirea relațiilor și concentrarea pe prezent pot aduce:

mai mult echilibru emoțional,
relații autentice,
o viață mai satisfăcătoare și mai plină de sens.

Sugestie de lectură

Pentru cei care doresc să aprofundeze aceste idei, lucrările lui William Glasser despre Terapia Realității și Teoria Controlului oferă exemple practice și exerciții utile pentru dezvoltare personală.

Interacţiunea cu realitatea – O altă perspectivă