Armonia Sufletului - Cabinet de Psihologie Sandu Ana-Maria

Str. Theodor Pallady, Nr. 8, Iasi 

Frustrarea apare atunci când un obstacol exterior, un eveniment sau o persoană ne împiedică să ne atingem scopurile. O explicaţie a apariţiei frustrării o oferă Ellen J. Langer, profesor de psihologie la Harvard University: frustrarea provine din decalajul creat între aşteptările noastre şi rezultatul real al unei acţiuni. Intervine atunci când acesta din urmă este sub aşteptările noastre.

Toate fiinţele umane trăiesc zilnic un oarecare nivel de frustrare, deoarece este normal ca anumite obstacole să interfereaze cu planurile şi cu obiectivele noastre. Însă nu prezenţa frustrării este problematică, ci atitudinea noastră faţă de frustrare, care creează fie sentimente utile şi potrivite, fie sentimente neplăcute şi nepotrivite. Indivizii cu toleranţă scăzută la frustrare consideră că orice piedică sau obstacol ce le stă în cale este un lucru îngrozitor, oribil şi prin urmare acestea suferă adesea. Sunt atât de preocupaţi cu pretenţiile lor ca lucrurile să meargă aşa cum vor şi se necăjesc atât de mult, încât nu mai sunt în stare să facă faţă cu succes situaţiei.

Abilitatea de a tolera frustrarea poate fi învăţată şi este adesea necesară pentru atingerea scopurilor pe termen lung.

Sugestii privind creşterea toleranţei la frustrare:

1. Verificaţi sursa frustrării. Oare chiar vă împiedică să obţineţi ceea ce doriţi sau doar aşa o vedeţi dumneavoastră?

2. Dacă vă daţi seama că sursa frustrării este reală, e mai bine să îi acceptaţi existenţa. Pretenţia că frustrarea nu ar trebui să existe sau gândurile catastrofice despre aceasta nu fac decât să vă crească disconfortul şi nu ajută cu nimic la rezolvarea situaţiei. Dimpotrivă, pretenţiile exagerate şi gândurile catastrofice fac şi mai dificilă adaptarea la situaţie.

3. Daţi-vă seama că frustrarea nu este îngrozitoare, oribilă sau cumplită; e pur şi simplu neplăcută.

4. Conştientizaţi faptul că deşi ar fi mai bine ca frustrarea să nu existe, nu se poate găsi nici un motiv pentru care aceasta ar trebui cu necesitate să nu mai existe.

5. Cu cât este mai mare frustrarea, cu atât va trebui să vă străduiţi mai mult să o acceptaţi.

6. Încercaţi să vă convingeţi că nu trebuie să obţineţi ceea ce vreţi tot timpul.

7. Atunci când situaţia nu poate fi schimbată, concentraţi-vă pe altceva, în loc să vă plângeţi. Deşi schimbarea aspectului pe care vă concentraţi nu va duce la dispariţia frustrării, va preveni crearea unei neplăceri în plus.

8. Căutaţi alternative. Cu cât sunteţi mai calm, cu atât veţi fi mai capabil să generaţi soluţii alternative.

9. Recunoaşteţi faptul că majoritatea frustrărilor sunt doar temporare şi nu vor dura la nesfârşit.

10. Fiţi conştient de scopurile voastre pe termen lung şi acceptaţi faptul că disconfortul momentan este adesea necesar pentru a atinge scopuri importante pe termen lung.

11. Aduceţi-vă aminte că nu frustrarea este supărătoare, ci atitudinea voastră faţă de aceasta.

12. Nu evitaţi situaţiile care v-ar putea genera frustrare ci, atunci când apar, consideraţi-le ca pe o oportunitate de dezvoltare a toleranţei la frustrare.

Adaptare după Virginia Waters

Alte postări